Ion Druță, prozatorul, dramaturgul, publicistul s-a stins din viață la 95 de ani. Ne rămân moștenirea lui literară și rolul incontestabil al acesteia în evoluția literaturii române din Basarabia. Scriitor viguros, nonconformist, prozatorul Ion Druță a făcut prima breșă în schelăria ideologică a perioadei sovietice. Apariția în 1956 a romanului Frunze de dor a fost cu adevărat o revelație literară, o apariție aproape inexplicabilă dacă luăm în calcul atât realitățile literare, cât și lipsa de experiență artistică a scriitorului.

Conștient sau nu, Druță a spart gheața, în sensul în care Frunze de dor recuperează, cu o uimitoare naturalețe, existența firească a vieții țărănești din Basarabia anului 1945. Aduce o explozie de poeticitate și tandrețe într-un spațiu literar decrepit și ideologizat, care substituise viața personajelor cu ura de clasă, dragostea pentru partid și fanatismul „cetățenesc” sovietic.

Frunze de dor marchează revenirea prozei basarabene la acel spiritus loci care nu are nimic în comun cu însemnele șablon ale „satului nou” din maculatura abundentă a vremii. Romanul lui Ion Druță readucea firescul într-un spațiu literar din care fuseseră șterse reperele esențiale ale umanului. Nu e deloc puțin pentru o literatură care suprimase omenescul în dimensiunile sale cele mai autentice.

Romanele și nuvelele care au urmat – Clopotnița, Întoarcerea țărânei în pământ, Biserica albă, Povara bunătăţii noastre, Sania, Toiagul păstoriei etc., piesele de teatru Casa mare, Doina, Păsările tinereţii noastre, Horia, Frumos şi sfânt, Cervius divinus etc. au dat adevărata măsură unui talent neordinar, frizând excepționalitatea.

Publicist și lider de opinie controversat, Ion Druță s-a lansat în declarații de tristă sorginte moldovenistă. A lăsat în societate imaginea unui scriitor care, din motive obscure, a fost tentat să renunțe la propriilor sale idealuri. Neștirbite de timp rămân însă operele sale literare, prin care Ion Druță a esențializat spiritul neamului său în cele mai autentice forme și expresii literare.

În acest ceas de tristețe, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” cere de la forurile de stat ale Republicii Moldova să respecte ultima dorință a scriitorului Ion Druță de a fi înmormântat acasă, în Câmpia Sorocii.