Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al USM exprimă regrete adânci în legătură cu încetarea din viață a scriitorului Vladimir Beșleagă.
Scriitor de mare vocație, patriot dedicat, spirit de o acută luciditate și o impecabilă verticalitate intelectuală și civică, Vladimir Beșleagă și-a marcat epoca și contemporanii.
În tabloul literaturii române din Basarabia, Vladimir Beșleagă este poziționat drept un exponent de frunte al generației ’60-iste. A scris romane, volume de povestiri, cărți de nonficțiune, memorialistică, eseuri, literatură pentru copii, publicistică, traduceri – lăsând posterității un patrimoniu de mare anvergură literară și culturală.
Cărțile sale sunt radiografii artistice ale suferinței individuale și colective, a dramei unui neam zdrumicat de istorie, trăind o lungă și anevoioasă agonie a cunoașterii de sine și a supraviețuirii condiției de supliciat.
Romanele „Zbor frânt” și „Viața și moartea nefericitului Filimon sau anevoioasa cunoaștere de sine” sunt considerate de critica literare drept creații de excepție în istoria literaturii române postbelice din Basarabia. Acestea dau măsura complexității și adâncimii suferinței de veacuri ale unui neam în derivă, scriitorul inventariind fracturile și convulsiile colective, angoasele, neputințele dar și puterea românului basarabean de-a răzbi din noianul suferințelor. Construcția narativă articulează „o polifonie rar întâlnită în romanul românesc”, de o „modernitate frapantă” (Alexandru Burlacu), scriitorul fiind considerat drept „cel mai important prozator basarabean al secolului XX” (Ion Simuț).
Istoria națională și-a găsit în creația lui Vladimir Beșleagă expresia artistică cu o mare putere de nuanțare a adevărului. Trilogia „Cumplite vremi” e o incursiune pertinentă în epoca lui Miron Costin și o realizare iscusită în convenția unui gen puțin frecventat de scriitori – cel al docuficțiunii istorice. Cumplitele vremi – trecute dar și prezente ale neamului său – scriitorul le-a evocat și în lucrări istorico-publicistice, precum „Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula. 1959”, „Conștiința națională sub regimul comunist totalitar (RSSM: 1956-1963)”, în cărți de dialoguri și interviuri „Destine transnistriene”, „Dialoguri literare”, în volumele memorialistice „Jurnal, 1986-1988”, „Tata Vasile în 73 de episoade și XIV scrisori”, „Mama. Casa. Pământul” etc.
Toate împreună, cărțile sale constituie o realizare de vârf a spiritului creator, o lecție de dârzenie și caracter, o probă a rezistenței și a perpetuării adevărului prin expresia literară.
Vladimir Beșleagă a fost prietenul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu al USM. A fost prezent la evenimente, la conferințe și seminare științifice, însuflețind discuții, oferind direcții de cercetare a literaturii naționale, inspirând colegii cu spiritul lui drept, demn, neînfricat, lucid și în același timp – blând, generos, empatic, solar. Ironia subțire și umorul mucalit, căldura și înțelepciunea vorbei sale ne vor lipsi enorm.
Dumnezeu să-l odihnească!




