Uniunii Scriitorilor din Moldova

Institutului de Filologie Română ”B. P. Hașdeu”

Ministerului Culturii al Republicii Moldova 

Primăriei municipiului Chișinău

APEL PUBLIC 

CU PRIVIRE LA RECUNOASTEREA VALORII LITERARE INCONTESTABILE  

A UNOR SCRIITOARE 

PRIN INSTALAREA DE BUSTURI 

PE ALEEA CLASICILOR DIN MUNICIPIUL CHIȘINĂU

       Prin prezentul Apel Public, semnatarele și semnatarii ne exprimăm dezacordul asupra unei situații de inechitate culturală, literară și de gen și solicităm instituțiilor responsabile să asigure instalarea pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică a municipiului Chișinău, a busturilor unor prozatoare și poete remarcabile ale literaturii române, care au trecut filtrul timpului, creând opere literare de o valoare incontestabilă.

       Inaugurată în 1958, Aleea Clasicilor din Chișinău trebuie să fie un loc simbolic și valoric de omagiu  al unor figuri literare, care au contribuit în mod semnificativ la dezvoltarea culturală și literară românească de-a lungul timpului. Prin intermediul Aleii Clasicilor, centrul Chișinăului devine și un reper cultural, educativ, oferind tuturor persoanelor din țară și din afară, care îl vizitează, oportunitatea de a cunoaște și de a aprecia contribuția deosebită a personalităților literare din  spațiul românesc.

       Conținând actualmente busturile a 31 de personalități, Aleea Clasicilor nu are nici un bust al vreunei autoare valoroase din cultura literară românească. Această situație, cu o galerie eminamente masculină de valori, se atestă în pofida faptului că spațiul românesc este marcat de și de o prezența feminină.

       De la Sofia Nădejde, la autoarele din perioada interbelică Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette Yvonne Stahl, Cella Serghi, Olga Vrabie, Magda Isanos, Lotis Dolёnga, până la contemporanele Monica Lovinescu, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Ileana Vulpescu, Nora Iuga, L. Lari și încă multe alte Nume de Femei au jucat și „continuă să joace” un rol esențial în conturarea istoriei și identității literare a spațiului românesc.

       Operele lor au acoperit o gamă largă de teme, de la explorarea condiției umane la analiza societății contemporane, contribuind la îmbogățirea patrimoniului cultural și intelectual al națiunii. Recunoașterea contribuțiilor acestor scriitoare este nu doar un act de dreptate culturală, ci și o modalitate de a inspira generațiile viitoare de autoare/autori și cititori/cititoare să exploreze și să aprecieze diversitatea, bogăția literaturii românești în toată complexitatea sa valorică și de gen.

       În acest sens, considerăm că este un Act de echitate și recunoștință față de predecesoarele noastre merituoase, omologate și pe plan european din punct de vedere literar, ca să promovăm și să susținem inițiative plauzibile, argumentate. Prin aceasta de acum, readucem în prim-planul societății și al memoriei colective realizările remarcabile ale femeilor care au scris, au analizat procesul literar, contribuind astfel la o reprezentare echitabilă și la o înțelegere mai profundă a moștenirii literare românești.

       Lipsa unor busturi și ale scriitoarelor din spațiul românesc reprezintă o inechitate de gen, pe motiv că acestea rămân într-un anonimat public, inducându-se, astfel, ideea că ignorăm contribuția pe care au adus-o în literatură și cultură în general. Pierderile cauzate de această inechitate de gen sunt majore. Inclusiv prin invizibilitatea și limitarea diversității vocilor, a perspectivelor noi din literatură pe care le aduc femeile ca poete, scriitoare, eseiste, critici și istorici literari, precum și prin lipsirea fetelor și femeilor de modele remarcabile de urmat, dar și perpetuarea unor stereotipuri de gen etc.

       Problema semnalată de noi a apărut în spațiul public de mai mult timp. A fost discutată în 2016 și la adunarea generală de la Uniunea Scriitorilor, fiind abordată de Mihail Gh. Cibotaru și susținută de Emilian Galaicu-Păun, Mircea V. Ciobanu, Călina Trifan, Eugen Lungu, Arcadie Suceveanu ș.a. În 2018 activiștii și activistele „Occupy Guguță” din Chișinău au readus-o în atenția autorităților, organizând un flash-mob prin inaugurarea simbolică a unor monumente. O inițiativă de acest gen a fost și la Bălți, fapt ce denotă că problema a fost sesizată de mai mult timp și sunt mai multe voci din societate care cer soluționarea acesteia.

       Reașezarea firească a busturilor unor scriitoare va contribui și la recunoașterea faptului că spațiul românesc are nu doar personalități masculine în literatură și cultură, dar și feminine, chiar dacă acestea au avut dreptul și șansa să acceadă în templul patriarhal al literaturii foarte târziu. Totodată, acest act de dreptate va încuraja pleiada de prozatoare și poete contemporane nouă să continue să-și aducă contribuția creatoare, fiind sigure că munca lor va fi recunoscută  prin faptul că se vor regăsi în resursele curriculare obligatorii, vor fi citite, publicate și susținute în munca lor .

       Mai mult, acest fapt va contribui și la racordarea de facto a Republicii Moldova la recomandările internaționale și naționale privind egalitatea de gen, stipulate în:

       Convenția ONU asupra Eliminării Tuturor Formelor de Discriminare Față de Femei și Fete (CEDAW) stipulează în art. 3 că „Statele iau în toate domeniile – politic, social, economic și cultural – toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziții legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare și progresul femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea și beneficiul drepturilor omului și libertăților fundamentale, pe baza egalității cu bărbații”. La fel, CEDAW stipulează în art. 13 că „statele părți se angajează să ia toate măsurile necesare pentru eliminarea discriminării față de femei în alte domenii ale vieții economice, sociale, în scopul de a asigura, pe baza egalității bărbatului cu femeia, aceleași drepturi și, in special: c) dreptul de a participa la activitățile recreative, sport și la toate aspectele vieții culturale”.

        Legea nr. 5 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați subliniază scopul său de a asigura exercitarea „drepturilor lor egale de către femei şi bărbați în sfera politică, economică, socială, culturală, în alte sfere ale vieții, drepturi garantate de Constituția Republicii Moldova, în vederea prevenirii şi eliminării tuturor formelor de discriminare după criteriul de sex”.

       În vederea celor menționate, noi, semnatarele și semnatarii prezentului Apel, 

SOLICITĂM: 

1.     Constituirea unui consiliu, format din scriitoare și scriitori notorii, istorici și critici literari, reprezentanți și reprezentante din mediul academic, în vederea aprobării unei decizii cu privire la recuperarea unei inechități în raport cu recunoașterea valorii operei literare a unor scriitoare care trebuie să se regăsească ca vizibilitate și pe Aleea Clasicilor, precum și în curricula, în manualele de limba și literatura română pe toate treptele de școlaritate, în denumirile de bulevarde, străzi, stradele, pe plachete comemorative ș.a.

2.     Elaborarea unui Regulament pentru Aleea Clasicilor, care să prevadă explicit: criteriile de selectare a numelor de scriitoare și scriitori, care au trecut filtrul timpului ca valori incontestabile în istoria literaturii române și universale; cine este în drept să vină cu propuneri concrete; autoritatea care instituie consiliul (Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România); procedura de avizare a deciziei consiliului în colaborare cu instituțiile de profil (Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu”, Muzeul Național de Literatură Română); implementarea deciziei de către Ministerul Culturii al RM și Primăria municipiului Chișinău, cu suportul Institutului Cultural Român de la Chișinău și București, alte persoane juridice și fizice dispuse să susțină realizarea și instalarea busturilor după un concept estetic ireproșabil; autoritatea care este responsabilă de întreținerea busturilor de pe Alee ș.a.

3.     Inițierea cât de curând a demersului din partea autorităților enumerate în punctul 2 de a instaura pe Aleea Clasicilor busturile pentru prozatoarea H. P. Bengescu și poetele Magda Isanos, Leonida Lari, care au făcut față probei estetice literare și filtrului temporal al valorii.

Persoane care au inițiat Apelul:

dr. Loretta HANDRABURA, cercetătoare

Emilian GALAICU-PĂUN, scriitor

dr. hab. Nina CORCINSCHI, directoare a IFR

Iulian CIOCAN, scriitor

Elena RAȚOI, activistă civică

Vitalie DOGARU, jurnalist

dr. hab. Aliona GRATI, prof. universitară

Mircea V. CIOBANU, critic literar

Viorica OLEINIC, profesoară, grad superior

dr. Tamara CĂRĂUȘ, cercetătoare

Eugen LUNGU, istoric și critic literar