Către Președinția Republicii Moldova

Parlamentul Republicii Moldova

                                                                                              Guvernul Republicii Moldova

Ministerul Educației și Cercetării

DECLARAȚIE

Colectivul Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” își exprimă stupoarea de-a fi aflat din mass-media despre intenția Ministerului Educației și Cercetării de a iniția procedura de absorbție a institutelor de cercetare de către unele universități, fără a fi organizat în prealabil consultări și discuții publice ale acestei intenții la scară națională, cu participarea democratică a tuturor cercetătorilor și experților naționali și internaționali, a reprezentanților universităților, a oamenilor de creație, politicienilor etc. și, drept urmare, își exprimă dezacordul cu o astfel de practică nedemocratică de a revizui două sisteme definitorii pentru destinul poporului Republicii Moldova cum sunt cercetarea științifică și învățământul superior.

Semnalăm autorităților decidente din Republica Moldova menționate supra că cele două sisteme social-profesionale s-au constituit pe parcursul a șapte decenii ca necesități cultural-spirituale, întâi de toate, nu doar ca ansambluri de instituții, deci și reformarea lor urmează a fi realizată cu multă precauție, într-o perioadă suficientă de timp, pentru a se evalua și a se stabili noile funcții și roluri social-culturale ale fiecărei entități de cercetare și ale fiecărei universități.

Reforma preconizată nu este bazată pe o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare, pe identificarea vectorilor de schimbare și pe stabilirea unui parcurs clar, coerent și argumentat de optimizare. Lipsește cu desăvârșire un mecanism bine documentat, care să țină cont de structura, specificul și prioritățile institutelor de cercetare și să asigure finalități pozitive pentru educație, știință și societate.   

Declarația Ministerului Educației și Cercetării precum că procesul de absorbție a institutelor de către universități va spori numărul de studenți și va îmbunătăți procesul educațional nu este susținută de argumente. Statisticile atestă că numărul studenților este în continuă descreștere din cauza degradării situației demografice, sărăciei din Republica Moldova și plecării la studii în universitățile mai atractive din afară. În plus, referitor la funcția de instruire a științei, care este invocată drept unic argument al reformei, aceasta este deja realizată de o bună parte din cercetătorii care predau la universități, întrucât produsul științific al Institutului are și o valoare aplicativă.

Retragerea statutului de persoană juridică acordat institutelor va afecta grav cercetarea, care va fi anexată la interesele, preponderent de ordin economico-financiar, ale universității absorbante. Restructurarea sistemului de cercetare în funcție de preocupările universității va duce la contradicții cu strategiile institutelor, ale căror direcții de cercetare depășesc obiectivele de natură didactică. Este pusă în grav pericol întreaga tradiție academică, potențialul științific performant, colaborările internaționale actuale ale institutelor și capacitatea accesării de noi proiecte și granturi. 

Exemplul Occidentului, care dezvoltă paradigma universității humboldtiene – sinteza activității didactice cu activitatea de cercetare –, este ademenitor, dar să nu uităm că tipul humboldtian de universitate a costat Occidentul peste două secole de construcție culturală, realizată concomitent cu demersul pentru o societate democratică, în condițiile unei competiții acerbe. Pe când noi am fost nevoiți să suportăm ororile comunismului, care a creat un sistem de cercetare și un învățământ universitar totalitar, orientate spre distrugerea identității românești a poporului basarabean. Și doar datorită martirajului oamenilor de știință și de cultură acest popor a supraviețuit, iar când istoria i-a dat o șansă, și-a cerut dreptul la memorie și identitate națională. Și a reușit anume datorită în primul rând intelectualității științifice și pedagogice. Reprezentanți ai Institutului de Filologie Română „Bogdan-Petriceicu-Hasdeu” au inițiat și s-au angajat în lupta pentru limbă și alfabet, pentru identitatea națională românească, au elaborat numeroase texte care au fondat legislația, actele normative și construcția statală întemeiată pe ideea de unitate a limbii, istoriei și culturii românești. Datorită dezvoltării progresive a acestei idei, azi Republica Moldova este candidată la Uniunea Europeană.

Ca și alte institute academice, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” a suportat, de-a lungul anilor, multiple reorganizări arbitrare, orchestrate de forțe străine interesului național, în urma cărora ajungea până în pragul lichidării. Totuși, în pofida presiunilor de natură politică, a subfinanțării și a sărăciei cronice, cercetătorii științifici și-au continuat munca cu abnegație, iar Institutul a fost recunoscut de comunitatea academică internațională. Pe lângă numeroasele ediții academice, monografii, dicționare, atlase lingvistice, manuale pentru învățământul preuniversitar și universitar și alte rezultate care au contribuit substanțial la dezvoltarea științei și culturii naționale, Institutul a fost și rămâne un far spiritual, care a susținut și a promovat cu fervoare dreptul la limba română, la adevărul științific, a format opinia publică în spiritul valorilor democratice. Intenția de lichidare (prin absorbție de către universitate) a unui institut care a promovat și a protejat patrimoniul nostru spiritual și a contracarat tot ce subminează identitatea națională, limba română și adevărul științific nu poate fi calificată decât drept o greșeală fatală, un act antinațional și antistatal, un dezastru al managementului științei.

Prin urmare, reforma propusă de lichidare (fuziune prin absorbție) a instituțiilor de cercetare, fiind un afront fără precedent adus științei de către factorul politic, în cazul implementării ei, se va solda, fără îndoială, cu un dezastru cu cele mai imprevizibile consecințe pentru cultura și spiritualitatea națională.

O  reformă a cercetării ar trebui să fie întemeiată științific, echilibrată politic și realistă praxiologic. Vă solicităm, așadar, să renunțați la intenția de a condamna cercetarea la absorbție de către universități și vă invităm să elaborăm împreună politicile, concepția și mecanismele de reformare a celor două sisteme.